Aceasta intrebare a plecat de la un gand ce ma bantuie de catva timp incoace.
Nu ma intelegeti gresit… Nu sunt un sofer in adevaratul sens al cuvantului. Adica posed permis, luat pe bune din prima incercare si cand conduceam (demult de tot) nu eram chiar spaima soselelor (sau ma rog, a gropilor, pentru ca am condus doar in Bucuresti). Dar nu imi place… Sa conduc vreau sa spun. Ma bucura mult mai tare sa stau in dreapta sa fiu atenta la tot ce ma inconjoara, sunt un copilot excelent, urmaresc indicatoare, GPS si admir si peisajele. Mai am momente in care calc accelaratia imaginara sau franez brusc in mintea mea, probabil reminiscentele fostului sofer care am fost
. Dar nu imi place deloc sa conduc. Mi se pare foarte stresant, obositor si scoate la iveala tot ce e mai rau in mine. Totusi, in ultima vreme, nu pot sa nu ma gandesc serios ca o masina mi-ar fi foarte utila in anumite momente.
Urasc sa ma trezesc de dimineata si sa vad ca ploua afara. In acele momente, tot ce imi doresc este sa ma bag la loc in pat pana iese soarele, sau macar se opresete „urgia”. In astfel de momente tanjesc dupa o masina simpatica cu un interior pe gustul meu si intretinere cat mai putin costisitoare… SAU… Dupa aceasta minunatie: Karmann Ghia





