In concediul din aceasta vara am incercat sa dibuiesc din goana masinii sau prin sate bine ascunse conacele boieresti… Sau a castelele. Chiar era sa facem turul unui spital de nebuni . Cand eram mica, in oraselul bunicilor mei exista un astfel de conac denumit de localnici “Castel” ce apartinuse unui conte (grof) din perioada stapanirii austro-ungare a Transilvaniei. In zilele frumoase de primavara organizam mici excursii pana acolo cu gradinita (pentru ca scoala am facut-o in Bucuresti) si ne jucam printre copacii din livada aflata in imediata vecinatate a ruinelor. Copiii mai mari ne infricosau cu povesti despre fantome si scheleti ce pazeau zidurile si portiunile de acoperis ramase in urma timpului.

Din livada pana la intrarea odinioara maiestuoasa a cladirii exista pe atunci Citeste mai departe…


